Sosirea în Malaezia – episodul 1

Aflându-ne în Singapore ar fi fost şi păcat să nu traversem frontiera cu Malaezia. În jumătate de oră te poţi afla în Malaezia peninsulară, iar capitala Kuala Lumpur este la doar 350 km distanţă de Singapore.
Cam aşa arată graniţa terestră Malaezia Singapore. Adică „aproape” terestră! Pentru că de fapt e maritimă, dar mă rog … tehnologia a creat acest pod şi acum e … terestră.
Granita Malaezia Singapore

Granita aproape terestra
Pentru români nu este nevoie de viză, îţi trebuie doar paşaport valabil încă 6 luni de la momentul intrării în ţară.
Cele două regiuni ale Malaeziei, cea peninsulara (partea de vest) şi Borneo (în partea de est) sunt separate de Marea Chinei de Sud. Se spune că Malaezia este una din ţările cele mai prospere şi mai sigure din Asia. Şi totuşi contrastele sunt la tot pasul. Sunt multe locuri unde ne-am simţit în largul nostru, dar au fost şi situaţii în care ne-am simţit în nesiguranţă. Şi asta pentru că, de la primul contact cu pământul Malaeziei, te suprinde diversitatea în toate formele ei.

Kuala Lumpur - KLCC

Man in China Town - Kuala Lumpur
Oameni de toate rasele şi culorile, bogăţie şi sărăcie uneori una lângă alta, high tech lângă cel mai prost kitsch, relief divers, plaje deosebite, una din ţările cu cea mai bună şi mai variată gastronomie din lume.
Istoria acestei părţi de lume este foarte interesantă. Nu voi scrie acum un articol istoric, dar simt nevoia să menţionez anumite lucruri, ca să vă puteţi face o idee despre oamenii de azi şi despre contextul actual din Malaezia. Malaezia aflată sub protectorat britanic de mulţi ani se schimbă brusc prin anii ’30 când încep să apară grupări naţionaliste  şi care devin o forţă după cel de-al doilea război mondial, când în 1957 Federaţia Malaeziană îşi proclamă independenţa. În Malaezia există multe rase şi culturi. Trei dintre ele sunt cele mai populare: malay, chineză şi indiană. Aceste rase coexistă, îşi respectă unii altora cultura, tradiţiile etc. Fiecare rasă are propria limbă cu felurite dialecte. Limba Malay are 10 dialecte, chineza 7, în timp ce indienii din Malaezia vorbesc în nu mai puţin de 6 dialecte. Indienii nu mănâncă vacă, Malay nu mănâncă porc, chinezii mănâncă orice 🙂

multiple races
În partea estică a Malaeziei (Borneo) întâlnim şi multe alte grupuri etnice de mici dimensiuni, însă toate încearcă să îşi păstrează tradiţiile nealterate. Rasa Malay este cam jumătate din populaţia actuală a Malaeziei. Sunt aceeaşi etnie care populează şi părţi din Tailanda, Myanmar, Singapore, Indonesia, Brunei şi insula Borneo. Ei au migrat aici din Vietnam cu 2500 ani înainte de Hristos.
Chinezii reprezintă al doilea mare grup etnic din Malaezia. Se spune că prin secolul 15 Sultanul din Malacca s-a însurat cu o prinţesă din China care şi-a adus cu ea în Malacca 500 de tineri servitori de curte. Realitatea este că popularea cu chinezi începuse însă cu mai multe secole în urmă şi a continuat şi în secolul 19, când foarte mulţi chinezi continuau să  fie atraşi de plantaţiile de arbori de cauciuc şi de minele de cupru.
Indienii de azi din Malaezia sunt descendenţii foştilor emigranţi din India din timpul extinderii coloniei britanice în Malaezia. Renumiţi pentru muncile grele la plantaţiile de cafea sau de arbori de cauciuc, indienii rămân astăzi cel de-al treilea mare grup etnic din Malaezia.

Când ai doar câteva zile la dispoziţie pentru o ţară atât de mare, e greu să te hotărăşti unde anume să mergi. Sunt foarte multe locuri care merită văzute. Dar cel mai la îndemână ni s-a părut să mergem în Kuala Lumpur. Prima preocupare a fost, în mod firesc, să ne hotărâm asupra felului în care vom călători: cu avionul, cu trenul, cu autoturismul sau cu autobuzul?

ruta terestra
Varianta cu maşina închiriată am exclus-o pentru că atât singaporezii cât şi malaezienii conduc pe partea greşită a drumului, adică au volanul pe dreapta … În plus nu e chiar ieftin să traversezi frontiera cu o astfel de maşină. Varianta cu trenul cade şi ea pentru că durează prea mult. Plecarea este undeva la 23:30 şi ajungi a doua zi dimineaţă la 7:30? Detalii aici http://www.seat61.com/Malaysia.htm#.U6sq3fl_uPY .
Varianta cu avionul ar fi fost oarecum interesantă, dar totuşi n-am fi scutit prea mult timp. Indiferent de locul în care te afli în Singapore tot îţi ia vreo jumătate de oră până ajungi la aeroport, trebuie să fii acolo cu cel puţin 90 minute înainte de zbor, apoi zborul în sine durează vreo oră şi ceva, apoi încă vreo oră transferul de la aeroportul din Kuala Lumpur până la hotel. În plus noi am nimerit chiar atunci când dispăruse zborul acela pe care-l caută toată lumea şi astăzi. Not pretty, yeah?

Zborul MH370

Cu avionul nu era nici măcar ieftin, în ciuda companiilor low-cost care operează pe această relaţie. Se ştie că low-cost-urile au preţuri OK dacă-ţi rezervi zborul din timp. Nu era cazul nostru…
Aşa încât am decis să mergem cu autobuzul. Am apelat la serviciile companiei Aeroline. Nu sunt cei mai ieftini, dar cu siguranţă sunt printre cei mai buni. Noi ne-am simţit bine în autocarul lor, iar ei au avut grijă în permanenţă să ne facă să ne simţim răsfăţaţi. Autocarele acestei linii s-au dovedit foarte confortabile si ergonomice. Dotate cu aer conditionat, loc pentru bagaje voluminoase, scaune rabatabile, măsuţă de luat masa, priză pentru laptop. Există un display LCD pentru fiecare fotoliu conectat la sistemul lor integrat de entertainment cu multe filme, muzică, ştiri, etc. Serviciile la bord sunt ireproşabile, personalul fiind de o amabilitate extraordinară.

Autocar Aeroline Singapore - Kuala Lumpur
În preţul călătoriei este inclusă şi o masă caldă, care în cazul nostru a fost foarte OK. De obicei te servesc cu mâncare asiatică, dar dacă doreşti ceva vegetarian sau un meniu european, poţi comanda pe site-ul lor înainte de călătorie. www.aeroline.com.sg sau www.aeroline.com.my
Preţul unui bilet dus întors este de 100SDG (dolari singaporezi) sau 234RM (ringiti malaezieni).
Că veni vorba de bani! Ce mi-a plăcut în Malaezia a fost faptul că m-am adaptat foarte repede la moneda lor locală. Şi asta pentru că 1 Ringit malaezian înseamnă 0.998 RON. Practic orice preţ vedeai afişat puteai să-l consideri deja în RON. Nu mai vorbesc de faptul că preţurile sunt foarte mici în Malaezia. Uitaţi-vă aici la preţurile fructelor şi legumelor din fotografia de mai jos:
Preturi legume Piata Centrala
Autobuzul trece prin 2 puncte de control, unul singaporez şi celălalt malaezian. În fiecare din cele 2 puncte trebuie să te dai jos cu tot cu bagaj, traversezi tot terminalul, pe la paşapoarte, pe la scannerul de verificat bagaje şi la capătul celălalt te aşteaptă autobuzul, de unde poţi continua călătoria. Există turişti care au raportat tot felul de probleme la trecerea frontierei, în special atunci când se încearcă introducerea oricărei forme de alcool în Malaezia. Alcoolul trebuie declarat şi asta nu o faci aşteptând să te întrebe cineva ceva. Există un loc anume unde trebuie să apeşi un buton care să anunţe că ai ceva de declarat. Dacă nu ai făcut asta şi ajungi la scanner cu alcool nedeclarat eşti considerat criminal. Eu zic că e mai bine să renunţi la ideea de a introduce alcool în Malaezia. Noi n-am avut alcool la noi, aşa că n-am avut vreo problemă în acest sens. Atenţie şi la folosirea aparatului de fotografiat. Având de gât un Nikon uriaş am fost acostaţi imediat de personalul de securitate şi am fost întrebaţi dacă am făcut fotografii în punctul de trecere a frontierei. Dialogul mi s-a părut oarecum fără rost, pentru că discuţia s-a încheiat la fel de brusc precum a început, după simpla noastră negare. Nimeni nu a verificat nimic în cameră. Nu ştiu însă ce s-ar fi întâmplat dacă am fi făcut poze şi am fi minţit … Mai bine nu încercaţi …
În fine, drumul este destul de anost şi monoton, dar timpul trece repede. Autocarul opreşte în faţa hotelului Chorus din Kuala Lumpur după 7 ore şi 20 minute de la plecarea din Singapore, deşi la plecare ţi se spune că vei călători aproximativ 6 ore. Totuşi, văzând traficul din Kuala Lumpur, îmi dau seama că este aproape imposibil să faci o estimare corectă a duratei de călătorie. Vedeţi şi voi mai jos:
Trafic in Kuala Lumpur
Noi nu aveam rezervare la Hotel Chorus pentru că găsisem ceva la un preţ mult mai bun în altă parte. Aşa încât începe aventura găsirii hotelului nostru. După 7 ore şi jumătate de călătorie de mers în aer condiţionat ne-am dat jos într-o căldură infernală (35-36 grade), ne revine greaua misiune să găsim un taxi care să ne ducă la Hotel Geo.
Rezervarea o făcusem în prealabil pe booking.com. Ştiam deja că taximetriştii din Malaezia au aceleaşi metehne ca şi cei din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. Astfel ne cereau 70-80 RM pentru o călătorie care n-ar fi trebuit să coste mai mult de 15-20 RM. Am încercat să negociem, dar inutil. Până la urmă un taximetrist ne-a sfătuit să luăm metroul pentru că era o oră de vârf în trafic şi asta era unul din motivele pentru care toţi taximetriştii cereau acele tarife nerealiste. Pur şi simplu nu-şi doreau să stea blocaţi în trafic atâta timp.

Sistemul lor de circulat cu metroul se bazează pe taxarea în funcţie de distanţă. Înainte de urcarea în metrou trebuie să-ti cumperi un jeton cu o anumită valoare, ţi-l magnetizează ei cu staţia de plecare, data şi ora intrării, iar la ieşire trebuie să-l bagi din nou şi ţi se scade de pe el contravaloarea călătoriei. Tarifele sunt foarte mici, comparabile cu cele din Romania. În afara de versiunea cu jetonul, există şi un card contactless care funcţionează pe acelaşi principiu.

Urmând sfatul primit, am nimerit şi hotelul şi totul s-a terminat cu bine. Iată-ne ajunşi la Hotel Geo.

Hotel Geo - Kuala Lumpur

DSC_0013 (2)

După părerea noastră a meritat să alegem acest hotel. Poţi alege confortul de la Chorus plătind astfel până la 70-80 eur pe noapte, sau poţi alege un loc ca Hotel Geo unde plăteşti 130 RM (sau 130 lei) pe noapte camera dublă (echivalentul a circa 30 eur).  Desigur fiecare e liber să aleagă în funcţie de aşteptările pe care le are. Noi am preferat să cheltuim mai puţin pe hotel şi să folosim banii pentru a vizita diverse obiective.  Aş mai enumera aici câteva avantaje: este poziţionat lângă o staţie de metrou (Pasar Seni LRT), autobuzele de tip Hop-On Hop-Off au staţia chiar în faţa hotelului, Piaţa Centrală este aproape, camerele sunt curate şi dotate cu strictul necesar. In plus pentru cafegii, există şi o maşinărie foarte utilă 🙂 Hotelul oferă zilnic câteva plicuri de cafea solubilă şi ceai, precum şi două sticle de apă plată.

DSC_0008

 

Un aparent minus ar fi lipsa micului dejun. Spun „aparent” pentru ca, practic, toată zona din jurul hotelului este plină cu multiple opţiuni de luat micul dejun.

La micul dejun

În episodul următor voi vorbi despre jungla urbană sau blestemul turnului de televiziune 🙂

Anunțuri
Categorii: Asia, Asia - Malaezia | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: